‹ Pérou et Bolivie. Récit de voyage suivi d'études archéologiques et ethnographiques et de notes sur l'écriture et les langues des populations indiennesChapitre 112 sur 121 · I.i.iMGu, IJiiKpiii, dreila, glaise · texte numérisé non relu

I.i.iMGu, IJiiKpiii, dreila, glaise

cruic*

Li.ocsi, i.LocAi, Mishma, salir, subir, sortir, monter.

LuQinscA, Putiina, estai’ triste, penoso, être triste, affligé.

Loukai, Laikciña, hechizar, ensorceler, enchanter, mettre sous le charme.

Macai, A'Ma«« , pegar, aporrear, battre, brosser.

Maciiai, Uniahui, borrachci’3.

ivresse, état d'une personne ivre, débauclie, ivrognerie.

JIaciiaicücui, Macliana, embriagarse, s'enivrer.

Maciiasca, Machala , hebrio, ivre.

Maciiu, Achac/d, vieux, âgé, caduc, cassé, infirme.

Macciia, Snnii, pena, peine.

Maiccac, Crnna , hasla, jusqu’à ce que.

Mainag, (kiuqui, donde, où.

Mainagmaxta, Cftuijuilfi, dmulo.

d’où.

Maixecpi, Cququina, en donde, où en quel endroit.

Mama, Taica , madré, mèï’e.

MAxcHAoiiicri, Mafia, suslo, miedo, errante, aima, frayeur, alarme, peur, âme.

Maxa, Jani, No, non.

Manacasucug, Janicasiisin , desohedienle, désobéissant.

MANACAiPuaiu , Chusaatta , estai' ausente, être absent, séparé de quelciu’un.

Managxa.xoc, Janiliihuiri, immortal, immoitel.

Mcaxa.iuciiayor, Janihuchaui. hio* cente, innocent.

Maxarriiraiatii , Ilai'ilaj'aùa , dilicil, difficile.

Maxarac , Janirai'a, Lodavia no, cependant non, pas encore.

Maxatac , Jaidraqui, tampoco, non plus.

}\xyc\, Ppnen , olla, vase, urne, pot.

JlAxciiAcam, Ajsarayana, atemorizar, intimider, alarmer, effrayer.

MAxciiAciiicrr, Ajsarana , temer, craindre, avoir peur de, hésiter.

MAXCHAcmcpSEA, Ajsavaiia, cosa timilile, sujet de craintOv de ' fravi'ur.

7So

Maicc.vc , Cunapacha, cuando , quand.

Maixec.max, Cauqniru, adonde,

Page 1